Promiti si uiti?

de Andreea Dirzu, 22 Jan 2008 22:00

In ziua de azi putini sunt cei care isi mai tin promisiunile, monser. Parol!
Promisiunea e ca un ice-tea intr-o zi caniculara: te face sa te simti bine doar pentru moment.
Imediat ce ai facut-o se poate sa regreti; sau, imediat ce ti-a fost facuta o promisiune, incepe asteptarea. Oricum ar fi, promisiunea e mai mult o sursa de stres decat de bucurie. Anticiparea nu e mereu un lucru bun. Totusi, tu de ce promiti?

Promisiunea intre traditie si trend


Probabil ca nu e foarte gresit daca spui ca promisiunea e ceva impus “din afara”. Pe baza de promisiune s-au facut cele dintai schimburi comerciale, campanii electorale, casatorii si asa mai departe. Erau vremurile cand cuvantul atarna greu, pentru ca nu exista altceva in care sa se masoare valoarea. Dupa un timp, a aparut moneda, care, din punct de vedere material, atarna mai greu.

Si, asa, nu se mai mira nimeni ca rata divorturilor a crescut simtitor. Inainte, nici nu se punea problema de a incalca juramantele: acum, sunt o parte a ceremoniei care emotioneaza pana la lacrimi si, bineinteles, pana la despartirea celor doi.  Valoarea cuvintelor nu mai e aceeasi. Singurul fel de promisiune in care mai cred majoritatea e cecul: e palpabil, scris, semnat, deci de incredere. Promisiunea nu mai e la moda.

Oamenii nu se tin de cuvant pentru ca se tin de altceva


Nu este usor sa tii o promisiune. Daca ar fi fost asa, atunci nu ai fi fost biologic orientata spre satisfacerea propriilor nevoi, ci un fel de vis intruchipat al intregii suflari masculine.  Realitatea e ca esti intr-un fel de lupta individuala pentru a-ti satisface asteptarile, a-ti manifesta interesele, a-ti trai viata. Si e foarte greu sa mai tii cont si de nevoile altora. Singurul motiv pentru care faci asta e pentru ca e mult mai usor sa traiesti impreuna cu oameni in jur. E un fel de troc.

Ce te impiedica sa iti respecti cuvantul dat?


Problemele mele sunt cele mai importante pentru ca sunt ale mele
. OK, se pare ca nu e foarte greu sa nu iti respecti promisiunile. Adevarul e ca promisiunile nu sunt nici pe departe centrul existentei tale; ai prea multe lucruri pe cap, iar o zi are doar 24 de ore. Normal, ceilalti vin pe locul doi.
Promiti prea des. Ei bine, si pentru asta exista o explicatie: nu ai timp de Icsuleasca si o amani pe mai tarziu: “vorbim noi mai incolo”.

Sau, poate
… nu prea iti iese faza cu refuzul si aproape ca iti vine sa strangi din dinti cand auzi ca, in loc de “nu pot sa te ajut”, iti iese “nu pot acum, dar iti promit ca…”. Explicatia? Un singur cuvant: vina!

Te dai mare
. Sigur ca e placut sa fii supereroina si sigur ca suna bine sa salvezi pe cineva printr-o promisiune, dar nu e cu mult mai neplacut sa devii personajul negativ?

Daca alegi sa ignori posibilitatea unei pedepse care se refera la lacuste si foamete, afla ca nici pedeapsa pamanteana nu e cu mult mai ingaduitoare. Cine nu isi respecta cuvantul dat ajunge sa nu mai fie de incredere.   

Foto: Shutterstock

Sfatul medicului
Adaugă un comentariu